Introducere

Sănătatea și bunăstarea angajaților au devenit o preocupare din ce în ce mai importantă pentru întreprinderile din întreaga lume. Angajatorii recunosc faptul că angajații sănătoși și fericiți sunt mai productivi, mai implicați și mai motivați, ceea ce duce la rezultate mai bune ale afacerii. În ultimii ani, mobilitatea activă, definită ca orice formă de activitate fizică integrată în transportul zilnic, a apărut ca o strategie populară pentru promovarea sănătății și bunăstării angajaților.

Active mobility encompasses activities such as walking, cycling, and using public transportation. The concept is based on the idea that incorporating physical activity into daily routines can improve overall health, reduce the risk of chronic disease, and enhance mental health and well-being. As such, active mobility has been promoted as a way to increase employee productivity, engagement, and motivation. But does active mobility really increase employee productivity?

This article will explore the relationship between active mobility and employee productivity. We will review the literature on the topic and examine the evidence from studies that have investigated this relationship.

Beneficiile mobilității active:

Before examining the relationship between active mobility and employee productivity, it is important to first consider the benefits of active mobility itself. There is a growing body of evidence that suggests that active mobility has numerous benefits for employee health and well-being.

S-a demonstrat că mobilitatea activă, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau alergatul la serviciu, are numeroase beneficii pentru angajați. Unul dintre cele mai evidente beneficii este creșterea activității fizice, care îi poate ajuta pe angajați să mențină o greutate sănătoasă, să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară și să reducă riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul și bolile de inimă. În plus, mobilitatea activă poate îmbunătăți sănătatea mentală prin reducerea stresului, a anxietății și a depresiei. 

După cum se observă în figura de mai jos, naveta joacă un rol important în evaluarea bunăstării angajaților și a nivelului de stres. Un studiu realizat de Bostock et al. (2012) a constatat că angajații care mergeau la serviciu pe jos sau cu bicicleta au raportat niveluri mai scăzute de stres în comparație cu cei care făceau naveta cu mașina.

Sursa: Springer – How commuting affects subjective well-being

Mobilitatea activă poate îmbunătăți, de asemenea, mobilitatea angajaților. Un studiu realizat de Chatterjee et al. (2018) a constatat că angajații care s-au angajat în mobilitate activă au avut niveluri mai ridicate de mobilitate la locul de muncă în comparație cu cei care nu s-au angajat în mobilitate activă. Mai exact, angajații care mergeau pe jos, cu bicicleta sau alergau la serviciu aveau niveluri mai ridicate de mobilitate decât cei care conduceau sau foloseau transportul public. În plus, s-a demonstrat că mobilitatea activă îmbunătățește performanța generală la locul de muncă. Un studiu realizat de Rissel et al. (2017) a constatat că angajații care au mers pe jos sau cu bicicleta la locul de muncă au raportat niveluri mai ridicate de productivitate în comparație cu cei care au făcut naveta cu mașina sau cu transportul public.

The Relationship Between Active Mobility and Employee Productivity:

While the benefits of active mobility are well-known, less is known about the relationship between active mobility and employee productivity. Assiduity is defined as the ability to maintain attention and focus on a task for an extended period of time.

Mai multe studii au investigat relația dintre mobilitatea activă și asiduitatea angajaților, iar rezultatele au fost mixte. Unele studii au constatat o relație pozitivă între mobilitatea activă și determinarea angajaților, în timp ce altele nu au găsit nicio relație semnificativă.

Universitatea East Anglia (2014) a constatat că deplasarea activă la serviciu, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta la locul de muncă și utilizarea transportului public, poate îmbunătăți bunăstarea psihologică a angajaților și performanța la locul de muncă. Studiul a analizat 18 ani de date referitoare la aproape 18.000 de navetiști din Marea Britanie și a constatat că oamenii au declarat că se simt mai bine atunci când călătoresc cu transportul public sau când merg mai mult pe jos până la serviciu. Studiul contrazice, de asemenea, un studiu anterior care a constatat că persoanele care mergeau la serviciu pe jos sau cu bicicleta aveau o satisfacție mai scăzută în ceea ce privește viața și mai multă anxietate, deoarece noua cercetare a analizat navetiștii care au schimbat modul de deplasare de la un an la altul, în loc să compare navetiștii care au folosit diferite moduri de deplasare la un singur moment în timp. Studiul evidențiază beneficiile pentru sănătatea mintală ale mobilității active și încurajează promovarea unor proiecte precum pistele de biciclete segregate și sistemele de transport public pentru a încuraja deplasarea activă regulată la serviciu.

Another study in Australia involving 1,121 full-time workers who commute to work made several important findings. Those who commute longer distances tend to have more days off work, while among middle-aged workers, those who walk or cycle to work performed better in the workplace. Short-distance and active travel commuters reported they were more relaxed, calm, enthusiastic, and satisfied with their commuting trips, and were more productive. Driving has been found to be the most stressful way to commute, associated with a series of health problems and lower social capital. Workers with long commutes put in less effort or shirk work as their leisure time is reduced, while commuting can also affect employee productivity through poorer physical and mental health. Active commuting by walking and cycling is perceived to be more “relaxing and exciting” and could improve cognitive ability. Ma and Ye (n.d.)

Imaginea de mai jos se regăsește într-un articol de Chatterjee et al. (2019) în care este explorată relația dintre naveta și bunăstarea subiectivă (SWB). Modelul se bazează parțial pe cercetări anterioare privind relația dintre călătorii și bunăstare. Revizuirea acoperă studii care au analizat experiențele afective, satisfacția, efectele de propagare, sănătatea fizică, SWB generală, mecanismele care stau la baza relației și efectele de feedback între SWB și deciziile de navetă. În timp ce naveta are efecte obiective, cum ar fi timpul și costul, analiza se concentrează asupra modului în care navetiștii își trăiesc subiectiv călătoria. Analiza concluzionează că naveta poate avea un impact asupra SWB global și că ar trebui luate în considerare efectele de feedback între SWB și deciziile privind naveta. 

Sursa: Full article: Commuting and wellbeing: a critical overview of the literature with implications for policy and future research (tandfonline.com)

Bariere în calea mobilității active:

În ciuda numeroaselor beneficii ale mobilității active, mulți angajați nu se implică în ea din cauza diferitelor bariere. Una dintre cele mai frecvente bariere este distanța dintre locul de muncă și reședința angajatului. Pentru mulți angajați poate fi dificil să meargă pe jos sau cu bicicleta pe distanțe lungi până la locul de muncă, mai ales dacă locuiesc în zone suburbane sau rurale. În plus, este posibil ca unii angajați să nu aibă acces la o infrastructură sigură și convenabilă pentru mobilitatea activă, cum ar fi piste de biciclete, trotuare și treceri de pietoni sigure.

O altă barieră în calea mobilității active este lipsa de resurse și de sprijin din partea angajatorilor. De exemplu, este posibil ca angajații care se angajează în mobilitate activă să aibă nevoie de facilități precum rasteluri pentru biciclete, dușuri și vestiare la locul de muncă. Este posibil ca unii angajatori să nu dispună de aceste facilități sau să nu fie dispuși să investească în ele. În plus, este posibil ca unii angajatori să nu ofere stimulente sau sprijin pentru angajații care se implică în mobilitatea activă, cum ar fi un program de lucru flexibil sau stimulente financiare.

Recomandări pentru promovarea mobilității active:

To promote active mobility in the workplace, employers can implement a variety of strategies. One effective strategy is to provide resources and support for employees who engage in active mobility. This can include installing bike racks, showers, and changing rooms at the workplace, as well as providing incentives such as flexible work hours, financial incentives, or wellness programs that encourage physical activity.

O altă strategie eficientă constă în asigurarea unei infrastructuri sigure și convenabile pentru mobilitatea activă. Aceasta poate include crearea de piste pentru biciclete, îmbunătățirea trotuarelor și asigurarea unor traversări sigure. Angajatorii pot colabora cu agențiile guvernamentale locale pentru a îmbunătăți infrastructura din zona înconjurătoare sau chiar pot oferi stimulente financiare pentru a sprijini îmbunătățirile infrastructurii.

Employers can also encourage active mobility through education and awareness campaigns. This can include promoting the benefits of active mobility, providing tips for safe and efficient commuting, and offering training programs for employees who are interested in engaging in active mobility.

Concluzie

Active mobility is an effective way for employees to incorporate physical activity into their daily routine, which can lead to numerous health benefits and improved job performance. However, there are barriers to active mobility, such as the distance between the workplace and employees’ residences, and the lack of resources and support from employers. By implementing strategies such as providing resources and support, improving infrastructure, and promoting awareness, employers can encourage and support active mobility among their employees, leading to improved health and well-being, as well as increased employee productivity.

 

 

Referințe:

Bostock, L., et al. (2012). Commuting, stress, and cortisol: A daily diary study. Transportation Research Part F: Traffic Psychology and Behaviour, 15(8), 836-844.

Chatterjee, K., et al. (2018). Commuting mode choice and health outcomes among employees in the United States: A cross-sectional study. PLoS One, 13(1), e0190993.

Chatterjee, K., Chng, S., Clark, B., Davis, A., De Vos, J., Ettema, D., Handy, S., Martin, A. and Reardon, L. (2019). Commuting and wellbeing: a critical overview of the literature with implications for policy and future research. Transport Reviews, 40(1), pp.5–34. Available at: Full article: Commuting and wellbeing: a critical overview of the literature with implications for policy and future research (tandfonline.com)

Ma, L. and Ye, R. (n.d.). Walking and cycling to work makes commuters happier and more productive. The Conversation. Available at: https://theconversation.com/walking-and-cycling-to-work-makes-commuters-happier-and-more-productive-117819.

Rissel, C., et al. (2017). Workplace active transportation policies and employee health: A natural experiment. American Journal of Preventive Medicine, 53(6), e165-e174.

University of East Anglia. “Walking or cycling to work improves wellbeing, researchers find.” ScienceDaily. ScienceDaily, 14 September 2014. Available at: Walking or cycling to work improves wellbeing, researchers find — ScienceDaily